gogoasa de dimineata
noiembrie 23, 2009
de dimineata in drum spre serviciu imi cumparai o gogoasa cu branza de la Gogoasa infuriata. mmm… delicioasa! avea in interior chiar branza cu gust de branza si nu zer cu gris sau mai stiu eu ce substituent prost menit sa te induca in eroare. in timp ce muscam cu pofta din ea, lasand zaharul sa imi curga ca zapada pe fularul negru, o imagine grotesca mi se arata pe marginea trotoarului. un cersetor cu un picior plin de bube, isi expunea carnea la vedere. am strans din dinti, incercand sa ma concentrez pe gustul placut al gogosii. mi-am intors privirea, care s-a lovit brusc de un proaspat cacat de caine. m-am oprit iar din mancat, mi-am abtinut senzatia de voma si am mers mai departe. nici nu am apucat sa musc bine din nou, ca m-a izbit un miros foarte tare de pisat… am strans din ochi, care incepusera sa ma usture, si mi-am tinut respiratia. am mai facut o pauza de mestecat pana cand m-am asigurat cat de cat ca nu mai urmeaza nici un soc senzorial pentru 5 minute, timp in care am halit-o pe toata… si bine am facut, pentru ca in timp ce imi cumparam un iaurt, o femeie a strazii care purta niste ciorapi fini de vara murdari de sange, isi tinea discursul de dimineata in fata magazinului, injurand si stropind printre dintii rari sau lipsa. avea cel putin un spectator, o batranica curata, care statea ghemuita langa usa magazinului, cu o fatza de fetitza cu riduri, foarte alba si expresiva, tragand pe furis dintr-o tigare.
O zi buna!
dialog despre intarirea eului
august 13, 2009
Dialog dintr-un film de dragoste:
- Let’s make love!
- Mmmm… I don’t want neither of us to be a sextoy. You are more than a pussy.
- Ok, but I can’t stop my pussy wanting you.
- First I like your brain, then your pussy.
- I am my pussy too. I love her!
- Me too! But you’re like a sister to me.
- I wish to be twins and fuck intrauterine.
- Here’s a bench. I’ll stay here.
- I’ll go and dream about our intrauterine fuck.
pom bubos
august 8, 2009
mult timp am crezut ca trebuie sa fii un pom impecabil, tulpina dreapta sa fie lipsita de orice nod, crengile sa fie distribuite perfect simetric astfel incat sa formeze o coroana rotunda. orice pom care se abate de la aceasta imagine, l-am vazut bubos, mi-a parut rau de el, l-am compatimit, am incercat sa il ajut sa devina un pom frumos, perfect. am crezut ca nodurile trebuie tratate astfel incat sa dispara. putea fi nociv. exista 2 solutii, ori inlaturi toti nodulii si devii un pom impecabil de plictisitor, ori reusesti sa ii vezi ca pe ceva pozitiv care dau culoare, forma si putere.
pe aleea care duce la tine sunt multi pomi, aproape toti impecabili, insa printre ei este unul care mereu imi atrage atentia. are o tulpina stramba si lunga plina de noduli. coroana lui este aplecata si este departe de a fi simetrica. imi place acest pom, am tendinta sa il ating cand trec pe langa el. tulpina lui lunga si puternica ma face sa ma simt in siguranta.
pe el nodurile, bubele nu l-au slabit spre moarte, ci l-au intarit.
extreme
iunie 25, 2009
buna! eu sunt sinus. sper ca tu nu esti cosinus sau tot sinus. imi ajunge mie cat ma dau cu capul ba de podea (-1) ba de tavan (1). orice pozitie intermediara nu este decat un pas catre una dintre ele. cum o fi sa stai la zero mereu? moarte? dar nici asa, ba e bine, ba e rau. insa cand e bine, e chiar bine, iar cand e rau e chiar rau. cand e bine, e greu de crezut ca poate fi si rau, iar cand e rau e greu de crezut ca poate fi si bine. dar de ce nu ar fi -1 binele si 1 raul? dar sa fie ambele bine? oh, atunci ar fi prea mult bine, m-as umple de bine si nu suport. daca ambele ar fi rau, as muri, evident. binele imi furnizeaza seva pe care o consum la rau. e un echilibru aici.
concluzia e ca o sa ramana asa pentru ceva timp. o sa ma obisnuiesc cu acest dute-vino si cu ameteala pe care mi-o provoaca: cand prea bine, cand prea rau; cand te iubesc, cand te urasc; cand ma iubesc, cand ma urasc; cand rad, cand plang; cand sunt energica, cand lesinata; cand urata, cand frumoasa; cand mare, cand mica; cand tandra, cand brutala… cel mai rau este cand toate astea se intampla in acelasi timp, abscisa devine ordonata, -1 devine 1 si podeaua tavan.
bine ca pe drumul dintre 1 si -1 mai apuc sa scriu ceva, sa fac un dus, sa mananc o mamaliga…