cu gura larg inchisa
noiembrie 27, 2009
sa vrei sa spui ceva care te preocupa foarte tare, sa deschizi gura si sa iasa altceva… poate chiar contrariul!
ma trezesc deja nervoasa, imi beau cafeaua pentru ca asa mi-a spus mami ca e bine, sa o bei dimineata. incerc sa ma imbrac in ceva in care sa ma simt bine, dar pentru ca imi este aproape strain acest termen, ma schimb de cateva ori pana obosesc, fapt ce imi sporeste nervozitatea. dau doua picioare in usa pentru ca are obiceiul sa se blocheze si plec. pe drum, incerc sa ma mentin departe de lume cu castile in urechi. ma enerveaza toti, chiar daca nu fac nimic. am o dorinta inexplicabila sa ma cert cu cineva, asa ca imi provoc tot felul de stari interne, traiesc pasiv cum urlu, cum ma cert cu cineva imaginar, cum sunt internata intr-un spital de nebuni, las cuvinte necontrolate sa imi vina in minte, dau muzica mai tare si maresc pasul. ma intalnesc cu o colega, imi dau jos castile si o intreb respectuos si zambind ce mai face, sperand ca nu a citit nimic din ceea ce este in spatele ambalajului.
aparentele inseala, dar e normal, nu trebuie sa iti faci probleme!
gogoasa de dimineata
noiembrie 23, 2009
de dimineata in drum spre serviciu imi cumparai o gogoasa cu branza de la Gogoasa infuriata. mmm… delicioasa! avea in interior chiar branza cu gust de branza si nu zer cu gris sau mai stiu eu ce substituent prost menit sa te induca in eroare. in timp ce muscam cu pofta din ea, lasand zaharul sa imi curga ca zapada pe fularul negru, o imagine grotesca mi se arata pe marginea trotoarului. un cersetor cu un picior plin de bube, isi expunea carnea la vedere. am strans din dinti, incercand sa ma concentrez pe gustul placut al gogosii. mi-am intors privirea, care s-a lovit brusc de un proaspat cacat de caine. m-am oprit iar din mancat, mi-am abtinut senzatia de voma si am mers mai departe. nici nu am apucat sa musc bine din nou, ca m-a izbit un miros foarte tare de pisat… am strans din ochi, care incepusera sa ma usture, si mi-am tinut respiratia. am mai facut o pauza de mestecat pana cand m-am asigurat cat de cat ca nu mai urmeaza nici un soc senzorial pentru 5 minute, timp in care am halit-o pe toata… si bine am facut, pentru ca in timp ce imi cumparam un iaurt, o femeie a strazii care purta niste ciorapi fini de vara murdari de sange, isi tinea discursul de dimineata in fata magazinului, injurand si stropind printre dintii rari sau lipsa. avea cel putin un spectator, o batranica curata, care statea ghemuita langa usa magazinului, cu o fatza de fetitza cu riduri, foarte alba si expresiva, tragand pe furis dintr-o tigare.
O zi buna!
alegeri
noiembrie 22, 2009
fusei la vot si realizai cat de usor se poate frauda votul. abtzibildul care se lipeste pe spatele buletinului se poate dezlipi foarte usor si deci poti vota de cate ori vrei in sectii speciale diferite.
… se putea pune la punct foarte simplu un sistem informativ de vot care sa aiba in spate o baza de date.
o tzara de cacao!
filosofie
noiembrie 22, 2009
mergeam eu pe strada si ma gandeam la faptul ca noi nu o sa stim niciodata cu siguranta ce cautam noi aici in univers, daca suntem o intamplare sau nu, daca exista forme de viata mai avansate decat noi, unde se termina universul, cat de mare e. ma gandeam ca poate o sa aflam toate astea dupa ce murim, poate ca e adevarat ca exista viata dupa moarte… moment in care am calcat intr-un cacat. de acum puteam aluneca mai usor in sferele necunoscutului.
doua lumi
noiembrie 6, 2009
Sa traiesti in doua lumi si sa te refugiezi intr-una de cealalta! Una sa te salveze de cealalta!
Intr-una e comod, caldut, totul este stiut si sigur. E bine, dar nu poti sta prea mult asa, doar nu esti leguma. Simti nevoia de putina adrenalina, putin suspans, o mica lupta si iesi grabit si nerabdator in cealalta lume. Aici aproape totul este surprinzator, emotiile sunt la tot pasul, solicitarile de tot felul. Esti plin de forta, te simti puternic sa infrunti orice, dai piept cu uraganul, te arunci in gol, te indragostesti, risti si la un moment dat obosesti, te lovesti, energia s-a consumat, bateriile trebuie reincarcate si ranile pansate, asa ca te intorci in cealalta lume. Savurezi linistea, odihna, iti bei linistit ceaiul in fotoliu acoperit cu o paturica moale in fata focului din soba. Te uiti pe geam si parca iar iti vine de plecare…
renastere
noiembrie 6, 2009
Nu am cerut sa ne nastem. Ne simteam perfect in pantec, fara griji, fara responsabilitati, ambitii, lupte… Cine a cerut sa aparem pe lume? Noi nu! Ne-am pomenit printre pomi, betoane, alti oameni, fara sa stim ce se intampla, de ce suntem aici si de ce acum. Am ajuns intr-un punct in care a trebuit sa ne asumam viata, sa fim responsabili pentru noi insine si nu numai. Dar cum am putea sa fim responsabili atata timp cat NU noi am cerut sa fim aici, acum? Nu prea avem cum si ni s-ar cere cam mult. Singura solutie este renasterea. Putem ALEGE sa renastem, de data asta sa ne si asumam aceasta nastere. Fiind alegerea noastra, automat devenim si responsabili. Si atunci da, sunt responsabila pentru ce va urma. Imi voi reforma o personalitate autentica 100%, fara impuritati, prejudecati si idei imprumutate. Eu voi alege daca vreau sau nu sa fiu sociabila, voi sti daca un lucru imi place sau nu, voi asculta sau nu o anumita muzica, voi face sau nu copii, voi iubi sau nu. Si atunci DA, am sa simt ca traiesc liber. Trebuie doar sa dau hainele astea vechi jos de pe mine!
un yann tiersen nervos
noiembrie 4, 2009
fusei la concert. yann a fost perspicace, astfel ca in locul armonioaselor melodii prea bine cunoscute din Amelie, in locul unduitoarelor sunete ale viorii, s-au auzit niste mixaje de zile mari. am recunoscut doar franturi de note. tot ce a cantat a fost reorchestrat pentru concert pe sistemul incepe lent si se termina tare, scandalos, dureros, cutremurator. sala fremata nervos, agonia crestea odata cu sunetele disonante si prelungite imbinate in ritmuri diferite. vioara a fost ’sodomizata’ de yann, astfel ca la final arcusul mai avea doar jumatate din perii initiali. nu a comunicat cu publicul, a fost posedat de muzica lui, nu prea a permis aplauze pentru ca a cam legat melodiile intre ele.
eu ma asteptam sa fie nervos pe alocuri, dar nu numai asa. credeam ca o sa combine si o sa cante si ca pe album, dar se pare ca s-a saturat si el de normal, clasic, asteptat, conventional. asa ca a socat. iar unii oameni au fost chiar socati. multi au iesit din sala si au spus cuvinte grele.
am fost neinspirata sa o iau pe mami la acest concert. asta a fost un motiv pentru care nu am putut sa il savurez asa cum as fi vrut. ea a stat jumatate din concert cu mainile la urechi si din 5 in 5 min se uita la ceas. pana la urma a iesit din sala si a asteptat pe hol. cand am iesit a zis ca i se urcase tensiunea si ca simtea ca i s-a amestecat creierul. am tras si o portie de ras zdravana pe seama ei pentru ca nu intelegea de ce tanti care canta la pianina era desculta, zicea ca yann cauta mereu ceva pe jos (pentru ca el statea destul de aplecat cand canta la chitara), ma intreba ce ii face celalalt chitarist chitarii (nu facea decat o involuntara miscare de juisare), nu intelegea de ce alt chitarist statea mai mult in genunchi ca si cum s-ar ruga (umbla mereu la niste butoane pt sunet)…
mie mi-a placut, chiar foarte tare. insa locatia a fost aleasa prost. la un astfel de concert se sta in picioare, se bea o bere, se fumeaza o tigare, se sare, se urla….
sala palatului e pentru amelie, dar nu si pt yann, iar yann nu este numai amelie.
This is it!
noiembrie 1, 2009
am fost la cinema si am vazut filmul documentar ‘This is it’ despre pregatirile celor 50 de concerte ale lui Michael jackson ce urmau sa se intample in Londra.
este uimitor cum inca putea acest om sa se miste la 50 ani.
si mai este uimitor cat de modest inca putea sa fie.
pacat ca nu a avut loc macar un spectacol, pentru ca ar fi fost ceva iesit din tipare, ceva nou. ar fi fost in acelasi timp spectacol de teatru, de efecte speciale, de dans, de muzica, de prezentare de tot felul de imbracaminti… toate imbinate si prezentate intr-un fel cu totul nou.
site oficial film: http://www.thisisit-movie.com/
mi-au placut f mult sacourile pregatite pentru concert cu umerasii foarte ridicati si cambrate. il faceau sa para dintr-o poveste cu vrajitori.
alte linkuri: