ura

ura este un sentiment foarte puternic. adesea eliberator, ea iti imobilizeaza toate simturile, iti alerteaza toti nervii, o simti prin totii porii. unii spun ca ei nu au simtit niciodata ura. da, cel mai adesea este foarte greu sa recunosti!

ura, ca si iubirea, este un sentiment cat se poate de normal si natural. ca si din iubire, si din ura poti sa faci fapte marete.

nu putem uri pe oricine. de persoana pe care o uram ne leaga ceva personal. ceva vibreaza in raport cu acea persoana. poate ceva ce nici nu constientizam.

eu cred ca ii uram pe ceilalti pentru ceea ce suntem!

a cui e puterea?

- Tu ai o putere foarte mare asupra mea. Ma poti face sa ma simt foarte bine sau foarte rau. Esti un fel de dumnezeu.

- Dar de unde am eu puterea asta? Stii? De la tine o am. Tu m-ai învestit cu ea.

- Sa mi-o dai inapoi!

- Sa ti-o iei!

verde

am stabilit ca depresia este verde fosforescent, cleioasa cu impuritati negre. ea uneori se ridica sub forma unei stafii, dar cel mai adesea se scurge incet si sigur. de multe ori nu o vezi, ajunge la picioarele tale si te imobilizeaza. simti de parca ai incerca sa mergi prin smoala. oricat de mult efort ai depune, picioarele tale bat pasul pe loc. nu te poti rupe, e nevoie sa ii cedezi si sa o lasi sa isi faca meandrele. de abia dupa ce s-a satisfacut, te lasa sa pleci.

Vorb-aia: ma fute o depresie!