te astept

nu ai mai trecut demult pe la mine. de obicei ma luai prin surprindere. acum stii ca te astept si astepti si tu sa nu te mai astept ca sa ma poti lovi pe la spate. lasho! iti amintesti cum ma secatuiai tu de fiecare data cand ma vizitai, cum imi mancai tu din energie, imi slabeai gandirea si simturile, cum ma lasai tu pustiita si buna de nimic. cati ani din viata mi-ai mancat! vrei sa ma ai din nou? sa ma iei in posesie? te astept! insa am mai facut un pas inainte si nu am sa te mai astept cu ura, nu! am sa ma imprietenesc cu tine. avem amandoua de castigat. stiu ca arzi de nerabdare sa ma mai arzi putin. asa ca eu nu am sa te mai astept speriata, iar tu ai sa iti manifesti maiestria din nou pe mine, dar ai sa ma anunti cand vii. promit ca am sa te las sa iti faci de cap suficient cat sa te satisfaci si suficient cat sa nu mai mor.

prin pisat

In sfarsit Mimi termina orele. O lua usor spre casa foarte atenta la picaturile de transpiratie care o gadilau peste tot.  Si-ar fi dorit foarte tare sa gaseasca un nuc mare si sa se aseze la umbra lui. Vru sa se descalte, dar isi dadu seama dupa miros, ca ar fi mers desculta prin pisat. S-ar fi asortat cu starea ei. Rase si merse mai departe!

Ajunse acasa ostenita si facu niste oua-ochi. Se intreba daca cele doua oua-ochi din tigaie o vad. Vru sa vorbeasca cu ele, dar nu stiu ce sa le spuna. Desi evenimente existau, nimic nu o putu face  sa isi iasa din autismul ce o cuprinsese. Ar fi vrut sa se imprieteneasca cu fatza ce o privea din tigaie, dar se simti suficient de neinteresanta si plictisitoare, incat manca ouale. In felul asta scapa de problema comunicarii.

Se delecta putin cu o muzica lenta si placuta, apoi ii veni chef sa se joace. Cel mai mult ii placea sa se joace cu craniile. Asta o facea sa se simta vie. Isi confectiona doua eyepatch-uri, unul negru cu craniu rosu si celalalt rosu cu craniu negru. Adormi gandindu-se unde si cum sa le poarte. Oare o sa aiba o atitudine adecvata?

Nu visa nimic!

www.nickcave.ro

pusei ceva pe nickcave.ro. nu o sa ma opresc aici, e doar un inceput.

www.nickcave.ro

maine ne jucam din nou

maine ne vom revedea. NU mi s-a facut dor de tine pentru ca NU stiu cine esti. insa astept cu nerabdare sa te vad, am de gand sa te privesc mai mult decat pentru cateva secunde pentru ca vreau sa stiu cine NU esti. am simtit pe rand ca esti mama, tata, iubitul, amantul, sora, fratele, colegul… si uneori toate odata. e doar o iluzie, pentru ca de fapt nu esti nici una din toate astea. e ciudat, parca ai fi toti si nimeni in acelasi timp. nu pot sa nu recunosc frumusetea acestui joc. am sa il mai joc pentru o vreme, dar de data asta cu buna stiinta.

Protejat: Am strans gunoiul si am plecat!

Acest articol este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, întroduceţi parola dvs. în casetă de mai jos.

Parolă:

din putza gandirii

Un barbat adevarat este cel care se intelege cu pula lui.

Actele ratate sunt un limbaj al inconstientului.

dialog despre intarirea eului

Dialog dintr-un film de dragoste:

- Let’s make love!

- Mmmm…  I don’t want  neither of us to be a sextoy. You are more than a pussy.

- Ok,  but I can’t stop my pussy wanting you.

- First I like your brain, then your pussy.

-  I am my pussy too. I love her!

- Me too! But you’re like a sister to me.

- I wish to be twins and fuck intrauterine.

- Here’s a bench. I’ll stay here.

- I’ll go and dream about our intrauterine fuck.

magazin pentru cap

am sa imi deschid 2 magazine: magazinul cu boli de cap si magazinul cu terapii contra bolilor de cap.

ideea nu este a mea, dar mi se pare interesanta.

in magazinul de boli mintale sa existe ca produse: paranoia, schizofrenie, depresie, ipohondrie, afazie, toata gama de fobii (aici ar putea exista promotii la pachet, trei la pret de doua), tot felul de psihoze, tot felul de furii excesive, grandomania, depersonalizarea, alterarea eului, dependenta, fixatie anala, fixatie orala, agresivitate, stres, atac de panica, insomnia, anxietatea, bulimia, insomnia, anorexia, mania, obsesia….

cum ar fi sa mi se ceara:

- Am si eu nevoie sa devin altcineva pentru o ora, imi dati va rog o jumate de schizofrenie si un sfert de depersonalizare?

- Am nevoie sa termin o pictura si imi trebuie o doza de depresie si una de insomnie.

- Sotia mea adora sexul anal, iar mie nu imi place deloc, imi puteti da o portie de fixatie anala? A, si una de fixatie orala… pentru ea!

- Seful meu e un dobitoc! Am nevoie de putina agresivitate… Eh, daca e putin mai multa, nu-i bai.

in magazinul de terapii ar exista:

- cea mai scumpa si mai longeviva, dar cu efectele cele mai sigure: psihanaliza

- cea mai concentrata: sexul

- cea mai relaxanta: masajul (eventual tailandez)

- ceva cu efecte de scurta durata si pentru persoane neafectate prea tare: psihoterapiile

- cea mai teatrala: psihodrama

- cele mai artisice: muzica, dansul, desenul… terapia prin arta

- cea mai intensa: terapia de shoc

Si plangerile sa fie:

- mi s-a alterat eul

- in fiecare seara plang dupa tzatza mamei

- nu stiu cine sunt, mi-am pierdut eul

- am un supraeu foarte sever

- ma indragostesc de oricine

- nu ma pot apropia de oameni, mi-e frica sa nu ma raneasca

- mi-e foarte frica de abandon

Eu cred ca daca reusesti sa imi muti putin neuronul al doilea din primul rand de circumvolutiuni al cortexului cerebral, as dormi si eu mai linistita.

cimitirul roz

mi-as dori sa fac un cimitir virtual care sa fie serios in neseriozitatea lui. sa poti inmormanta pa cine vrei, chiar si pe tine. sa iti poti alege toate accesoriile dorite, in diverse forme si culori: lumanari in foma de pula, cruci roz cu floricele, impodobite cu globulete, o camera mai mare in care sa se dea tot timpul spectacole de dans. Poti sa iti faci un playlist, sa iti alegi hainele in care sa te odihnesti, diverse costume care se se potriveasca cu decorul. daca ai ales ca mormantul tau sa fie din sticla pe fundul unei ape, iti poti alege un costum de scafandru. poti alege sa fii inmormantat in varful unui pom, in pamant in pozitie verticala, pe linia de tramvai intre sine cu vedere la cer…

moartea e de temut, e asociata cu tristetea, cu ruptura, despartirea iremediabila. dar ce ar fi sa o vedem altfel, de ce nu ar fi o durere acceptata de care sa nu ne temem?

ne nastem printr-o moarte. acceptarea mortii inseamna viata.  let’s make it pink!

pom bubos

mult timp am crezut ca trebuie sa fii un pom impecabil, tulpina dreapta sa fie lipsita de orice nod, crengile sa fie distribuite perfect simetric astfel incat sa formeze o coroana rotunda. orice pom care se abate de la aceasta imagine, l-am vazut bubos, mi-a parut rau de el, l-am compatimit, am incercat sa il ajut sa devina un pom frumos, perfect. am crezut ca nodurile trebuie tratate astfel incat sa dispara. putea fi nociv. exista 2 solutii, ori inlaturi toti nodulii si devii un pom impecabil de plictisitor, ori reusesti sa ii vezi ca pe ceva pozitiv care dau culoare, forma si putere.

pe aleea care duce la tine sunt multi pomi, aproape toti impecabili, insa printre ei este unul care mereu imi atrage atentia. are o tulpina stramba si lunga plina de noduli. coroana lui este aplecata si este departe de a fi simetrica. imi place acest pom, am tendinta sa il ating cand trec pe langa el. tulpina lui lunga si puternica ma face sa ma simt in siguranta.

pe el nodurile, bubele nu l-au slabit spre moarte, ci l-au intarit.